SONGUN, STINDARD INVINCIBIL AL OPEREI PROGRESISTE
Toate natiunile de astazi aspira la o viata suverana si prospera intr-o lume fara dominatii, nici aservire, agresiune sau razboi. Totusi, la ora actuala, suveranitatea si demnitatea mai multor tari sunt grav afectate de diverse forte care intr-o forma sau alta incerca sa domine lumea.
Comunitatea internationala percepe Ideile Ciuce si politica prin care acestea sunt duse la indeplinire, SONGUN (armata inainte de toate) ca pe un mijloc ideologic si un numai in vederea realizarii unei opere progresiste care sa se demonstreze a fi victorioasa intr-o confruntare de idei sau chiar militara cu orice fel de dominatie si cu orice fel de forta externa care incerca sa impiedice dezvoltarea unei natiuni pasnice. Songunul este asadar o arma puternica ce le permite coreenilor sa isi construiasca singuri propriul destin, prin prisma unui ferm spirit de independenta nationala, lucruri necesare mai ales astazi, cand Statele Unite fac uz de o politica despotica si belicoasa peste tot in lume. Cu toate acestea, o tara mica, daca este bine organizata , isi ia in propriile maini destinul si crede cu tarie in principiile sale, poate supravietui si infrunta dificultatile de orice fel.
In tot acest context, cea mai sigura garantie a suveranitatii nationale o constituie potentialul militar. Potentialul militar induce populatiei increderea in propriile forte si mandria de a face parte dintr-o natiune demna si glorioasa, fapt ce ii permite sa infrunte curajos orice fel de dusman, oricat de feroce ar fi acesta si sa isi apere ideologia si destinul.
Politica SONGUN isi are originea in Ideile Ciuce, fapt pentru care putem afirma si despre acesta politica, fara putinta de tagada ca este originala, iar amandoua reprezinta o imensa bogatie spirituala incomparabila cu orice forta materiala. Spirutul independentei nationale rezida in ambele deopotriva si, chiar mai mult decat atat, SONGUN reprezinta o arma a justitiei, o arma care previne agresiunile si garanteaza pacea si securitatea intregii natiuni coreene.
Statele Unite ale Americi propaga in mod deschis toate formele de agresiune sub pretextul "promovarii democratiei" si al asa-zisei "cruciade antiteroriste" si nu par sa accepte negociera sau vreun fel de compromis. In tot acest context nou creat, orice dialog intre pacifism si imperialism antreneaza obligatoriu razboiul.
Tocmai de aceea, R. P. D. Coreeana considera ca trebuie sa se acorde prioritate problematicii militare si sunt necesare pregatiri din timp pentru a evita o posibila confruntare, iar in cazul in care ea s-a produs, natiunea lovita trebuie sa fie in stare sa realizeze lupta demna in vederea eliberarii nationale.
Fiecare natiune trebuie sa gestioneze propriul potential militar in scop de auto aparare pentru a realiza pacea mondiala, iar in cazul unui potential conflict, efectele sale destructive se vor face simtite asupra starii de securitate regionala, si vecinii cei mai apropiati cunoscand nefericirea razboiului, motiv pentru care toate natiunile trebuie sa adopte o cale pacifica si sa promoveze auto apararea.
Idealul umanitatii pentru o lume prospera si sigura se reafirma o data in plus in Mileniul al III-lea si tocmai din acest motiv SONGUN constituie garantia celor mai nobile aspiratii ale omenirii, aplicate in Coreea, in vederea apararii ideologiei nationale, a poporului si a resurselor sale, atat naturale, cat si intelectuale de pericolul unei agresiuni imperialiste.
Sub acest stindard a purtat natiunea coreeana numeroase victorii de-a lungul celor 80 de ani ai revolutiei sale, a reusit intre 1931 si 1940 sa se elibereze de ocupantul japonez, iar mai tarziu, intre 1950 si 1953, de atacul imperialistilor americani. Apoi a trecut peste etapa de reconstructie, facand fata cu brio transformarilor socio-economice inerente si dificile pentru intreg poporul coreean.
Tot SONGUN-ul tine aprinsa flacara luptei de orice fel cu imperialismul SUA si isi gaseste sustinatori atat in Coreea de astazi, cat si in multe alte locuri ale lumii.
Insasi linia promovata de Marele Lider Kim Il Sung (1912-1924), figura proeminenta in istoria miscarii revolutionare mondiale a secolulul XX a fost aceea a politicii SONGUN, si anume de a acorda prioritate armatei si problematicii ce tine de aparare si a rezistentei in fata oricarei agresiuni.
In timpul Revolutiei pentru eliberarea de ocupantul japonez (1905-1945), au existat voci care sustineau ca independenta Coreei ar fi putut fi obtinuta cu ajutorul unei interventii din exterior, al mai multor forte sau al unui stat prieten, destul de puternic pentru a-i infrunta pe japonezi, insa, la putin timp dupa ce s-a angajat in lupta, Kim Il Sung declara in iunie 1931, intr-un discurs istoric ca: "lupta intregului popor unit sub o singura armata constituie calea ideala pentru eliberarea de opresori".
Mai mult decat atat, SONGUN reprezinta un bilant ideologico-teoretic al tuturoro realizarilor unicei revolutii coreene, care a inregistrat victorie dupa victorie in lupta cu toate felurile de imperialism, iar cine spune SONGUN, spune CIUCE si viceversa si asta tocmai pentru ca prin ideile Ciuce gaseste politica Songun putere si aplicabilitate.